Securizarea mâine: Top 8 previziuni de securitate cibernetică pentru 2024

În lumea digitală de astăzi, încălcările de date reprezintă o amenințare semnificativă pentru organizațiile cu potențialul de a perturba operațiunile de afaceri, eroda încrederea clienților și provoacă daune financiare substanțiale.

Costul în creștere al încălcării datelor, care a crescut cu 15% în ultimii trei ani, servește drept o reamintire clară a peisajului securității cibernetice în continuă evoluție și a nevoii urgente de apărare robustă. ^[i]

Pe măsură ce progresele tehnologice deschid calea pentru noi amenințări, organizațiile trebuie să acorde prioritate întăririi poziției lor de securitate cibernetică pentru a-și proteja activele valoroase de date.

Această postare de blog discută peisajul securității cibernetice în evoluție în 2024 pentru a vă ajuta să creați un plan solid de gestionare a riscului cibernetic pentru anul următor.

Creșterea IA generativă a remodelat securitatea cibernetică, oferind atât posibilități, cât și provocări. Deși îmbunătățește securitatea, le permite și criminalilor cibernetici să lanseze atacuri sofisticate.

Deepfake-urile, videoclipurile înșelătoare și înregistrările audio manipulează realitatea, facilitând tacticile de inginerie socială pentru extragerea de informații sensibile. Malware automat evoluează pentru a evita detectarea, reprezentând o amenințare semnificativă.

Apărarea AI include detectarea anomaliilor, autentificarea inteligentă și răspunsul automat la incident. Organizațiile trebuie să rămână vigilente, echilibrând potențialul AI cu diminuarea riscurilor în acest câmp de luptă în evoluție. Adoptarea judicioasă a IA și conștientizarea continuă a securității cibernetice sunt cruciale pentru protejarea sistemelor și a datelor.

În 2024, odată cu progresul tehnologiei și cu mai multe interacțiuni sociale care au loc online, se așteaptă ca atacurile de phishing să devină și mai sofisticate.

Instrumentele AI generative, cum ar fi ChatGPT, le permit atacatorilor să creeze campanii de phishing extrem de personalizate și realiste, ceea ce face dificilă distincția între comunicațiile reale și cele rău intenționate.

Tehnicile de inginerie socială, alimentate de IA generativă și tehnologia deepfake, permit atacuri de phishing mai inteligente și mai rapide.

Pentru a combate acest lucru, organizațiile ar trebui să educe angajații, să desfășoare cursuri regulate de conștientizare a securității, să implementeze soluții de securitate bazate pe inteligență artificială și să adere la principiile zero-trust pentru a consolida apărarea securității cibernetice împotriva amenințărilor în evoluție.

În peisajul actual centrat pe date, securitatea cibernetică a evoluat într-o prioritate strategică critică, necesitând o atenție sporită în sala de consiliu.

Creșterea sofisticarii și frecvența atacurilor cibernetice determină importanța tot mai mare a strategiilor robuste de securitate cibernetică aliniate cu obiectivele generale de afaceri.

Cu organizațiile care dețin cantități mari de date sensibile și se confruntă cu presiuni de reglementare crescute, consiliile se concentrează pe protejarea datelor, pe asigurarea conformității și pe gestionarea proactivă a riscurilor de afaceri.

Rolul consiliului de administrație în securitatea cibernetică se extinde dincolo de supraveghere la stabilirea de obiective clare, alocarea resurselor, supravegherea implementării, analizarea poziției și aprobarea deciziilor strategice de securitate cibernetică.

Internetul lucrurilor (IoT), o rețea de dispozitive conectate cu senzori și software, ne-a transformat viața de zi cu zi, dar reprezintă o amenințare în creștere pentru securitatea cibernetică.

Numărul și varietatea tot mai mare de dispozitive IoT extind suprafața de atac, ceea ce face ca monitorizarea eficientă să fie dificilă.

Dispozitivele nesigure, concepute pentru confort, nu dispun de controale de securitate robuste, expunând rețelele la acces neautorizat.

Lucrarea de la distanță crește riscul, deoarece dispozitivele personale IoT se conectează la rețelele corporative fără securitate adecvată. Un întârziere în adoptarea standardelor de securitate le permite infractorilor cibernetici să exploateze vulnerabilități, ceea ce duce la furtul de date, întreruperea infrastructurii, atacuri de refuz de serviciu și incidente de ransomware.

Măsurile proactive includ criptarea, actualizări regulate, parole puternice, segmentarea rețelei și educarea angajaților.

În peisajul dinamic de astăzi, termenii „securitate cibernetică” și „reziliență cibernetică” sunt adesea folosiți în mod interschimbabil, estompând granițele dintre prevenire și recuperare.

Cu toate acestea, pe măsură ce amenințările cibernetice cresc în sofisticare, distincția dintre aceste concepte devine crucială.

Securitatea cibernetică implică un sistem de apărare stratificat, concentrându-se pe prevenirea accesului neautorizat și a încălcării datelor.

În schimb, reziliența cibernetică depășește prevenirea, subliniind capacitatea unei organizații de a se pregăti pentru atacuri cibernetice, de a răspunde și de a se recupera în urma atacurilor cibernetice.

Întreprinderile moderne acordă prioritate rezilienței cibernetice, recunoscând că, în ciuda măsurilor solide de securitate cibernetică, recuperarea agilă este esențială în fața amenințărilor în evoluție.

Modelul tradițional de încredere zero, centrat pe verificarea continuă a cererilor de acces, evoluează pe fondul creșterii complexității IT.

În 2024, încrederea zero se va extinde dincolo de securitatea rețelei, cuprinzând comportamentul utilizatorilor, încrederea dispozitivelor și ecosistemele digitale mai largi.

Această abordare, consolidată de AI și ML, se concentrează pe autentificarea în timp real și pe monitorizarea activității.

De asemenea, conceptul de încredere mai puțin decât zero recunoaște riscurile reziduale, susținând verificarea continuă, accesul cu cel mai mic privilegiu, segmentarea datelor, detectarea amenințărilor în timp real și o poziție de securitate adaptabilă.

Organizațiile adoptă strategii de securitate proactive și adaptive pentru a atenua eficient amenințările cibernetice în evoluție.

Războiul cibernetic, folosind tehnologii digitale pentru a perturba infrastructura critică, a devenit un instrument puternic pentru statele-națiune, reprezentând o amenințare semnificativă pentru securitatea globală.

Exemplificat de atacurile sponsorizate de stat în conflictul în curs din Ucraina, războiul cibernetic este acum parte integrantă a strategiilor militare, oferind avantaje în perturbarea operațiunilor și provocând discordie civilă.

Tacticile includ phishing, atacuri DDoS și spionaj, extinzându-se dincolo de conflictele de stat pentru a influența alegerile și procesele democratice.

Atenuarea implică creșterea gradului de conștientizare a securității cibernetice, implementarea unei autentificări puternice, actualizarea software-ului, aplicarea prevenirii pierderii de date și încurajarea cooperării internaționale pentru standardele de securitate cibernetică.

Guvernele și organizațiile recunosc la nivel global amenințările crescânde reprezentate de amenințările cibernetice în evoluție la adresa securității naționale, stabilității economice și încrederii publicului.

Forțele motrice din spatele reglementării securității cibernetice includ sofisticarea și impactul în creștere al atacurilor cibernetice, dependența tot mai mare de infrastructura digitală interconectată, potențialele consecințe ale încălcărilor de date pe scară largă și imperativul pentru cooperarea internațională.

Reglementările recente privind securitatea cibernetică din Regatul Unit, UE și SUA subliniază standardele minime de securitate pentru produsele conectate la internet. Aceste reglementări influențează organizațiile prin aplicarea conformității, promovând investiții sporite în securitate cibernetică și încurajând o abordare proactivă, bazată pe risc, în domeniul securității cibernetice.

Reglementări recente de securitate cibernetică

Mai multe țări au implementat sau sunt în proces de dezvoltare a acestor reglementări de securitate cibernetică:

Legea privind securitatea produselor și telecomunicațiile (PSTA) din Marea Britanie: PSTA, care a intrat în vigoare în 2021, stabilește cerințele minime de securitate pentru produsele conectate la internet, cum ar fi dispozitivele și routerele inteligente pentru casă.

Directiva UE privind echipamentele radio (RED): RED, care va fi implementată în 2025, va impune cerințe de securitate cibernetică pentru o gamă largă de dispozitive electronice, inclusiv smartphone-uri, laptopuri și tehnologie portabilă.

Actul american de partajare a informațiilor privind securitatea cibernetică (CISA): CISA, adoptat în 2015, încurajează schimbul de informații între guvern și sectorul privat pentru a îmbunătăți capacitatea de pregătire și de răspuns în domeniul securității cibernetice.

Concluzie

Peisajul securității cibernetice care evoluează rapid necesită o adaptare continuă și strategii proactive. De la creșterea IA generativă până la creșterea războiului cibernetic, organizațiile și guvernele trebuie să facă față provocărilor complexe.

Este imperativ să îmbrățișăm reziliența, să transformăm modelele de securitate și să aderăm la reglementările în evoluție pentru a proteja împotriva amenințărilor persistente și sofisticate ale erei digitale.

Doriți să vă protejați organizația de amenințările emergente? Contactaţi-ne!

Referinte:

[i] IBM